Vulturii, la originea unei posibile idei pentru industria aeronautică

Pentru a ajunge la aceste concluzii o echipă de cercetători de la Universitatea din Oxford a studiat zborul unui vultur de stepă (Aquila nipalensis), crescut în captivitate și căruia i s-a pus numele de „Cossack”. Anvergura aripilor unui vultur de stepă poate ajunge la 2 metri.

Ei au echipat pasărea cu o mică „cutie neagră” de 75 de grame în care au introdus un GPS care măsoară accelerația, rotație și viteza aerului. Au eliberat apoi vulturul deasupra dealurilor din Brecon Beacons, în sudul Țării Galilor, și i-au înregistrat zborurile cu o cameră de la sol.

Analiza a 45 de zboruri realizate de Cossack, în condiții de vânt, a indicat că vulturul își pliază pentru un timp foarte scurt aripile (o treime de secundă), uneori de trei ori în interval de un minut, ceea ce-l face să plonjeze ușor.

„Planarea pare un lucru foarte ușor, dar nu este deloc așa”, notează Graham Taylor, de la departementul de zoologie al Universității din Oxford, în acest studiu publicat de Journal of the Royal Society Interface. „Planarea ajută păsările să străbată distanțe lungi, dar le solicită totodată foarte mult mușchii”, explică cercetătorul. „Coloanele de aer ascendent creează multe turbulențe și zguduie aripile păsării care riscă astfel să plonjeze”, adaugă el, scrie Agerpres.

„Plierea aripilor este un răspuns direct la pierderea portanței care intervine atunci când pasărea intră într-o zonă de turbulențe”, notează omul de știință. Potrivit studiului, asemeni suspensiilor la mașini, păsările folosesc această tehnică pentru a amortiza zdruncinăturile.

Experimentul a fost realizat deocamdată doar pe un vultur crescut în captivitate, ceea ce nu permite să se tragă concluzii privind și alte specii de păsări răpitoare, au recunoscut cercetătorii.